Ya no soy una niña. ¿O quizas si?

Muncesc de o saptamana. Sunt barmanita, cel putin momenta, in curand o sa fiu barman-chelner, but...the point is I like it. Imi dau interesul , imi place, e interesant. Nu neaparat ma vad barmanita peste 10 ani, dar pt mine, la varsta mea,  ca salariu, imi vine de puta madre. The point nu era sa ma dau mare ca sunt chelnerita , ci sa ma dau mare ca am super colegi. M-au primit din prima zi cu bratele deschise, m-au ajutat, m-au invatat, si m-au luat ca fiind parte din "familia" lor. Da, se inteleg bine intre ei, si tot tacamul.

E, din prima zi, nici unul nu mi-a zis pe nume.

Sa va explic, mai mult sau mai putin cum sunt...

Isra- varul dragut, care e mereu in contact cu toata lumea dar nu se implica exact ca in familia lui. Mi-a zis niña. Pentru ca eram cea mai mica. Eram doar doua fete la bara...si printre cei mai mici din colegi, si cea mai mica fata..hop - top, eu sunt niña....

Geta- sora mai mare, cu care te certi mereu, dar totusi te ajuta cand ai nevoie, mi-a zis "chiqui",din acelasi motiv, sunt mai mica...

Joel- tot un fel de var, nu foarte foarte implicat, dar totusi.....spre marea mea uimire, nu imi spune in nici un fel, doar se stie ca sunt acolo....si stiu cand vorbeste cu mine...

Cristian- Mezinul familiei, da, mai mic decat mine, dar cu mai multa experienta; tot niña mi-a zis, pana m-am rotait la el, si din niña a schimbat in "mujer" dar pentru scurt timp.

Si a ramas fratele mai mare si gay, care s-a implicat in a ma ajuta si a ma invata, mai mult decat toti la un loc.Toño. pentru el, eu am fost si sunt, orice , in afara de cristina. La nueva, pentru cateva zile.Dupa cateva zile . Dupa ce a prins incredere, prefer sa nu zic felurile in care am fost numita/chemata/strigata.

In o saptamana mi s-a spus o singura data pe nume de catre colegii mei, si aia cand nu se vorbea CU mine, ci DESPRE mine...I`m proud to be the middle one.

Dupa aceasta descriere a familiei adoptive, ajung si la titlul postului. cristian a fost mutat la alt restaurant, si s-a adus o alta fata, care, este mai mica si este si noua. concluzie, mi s-a luat postul de "niña" si cel de "la nueva" . Timp de o saptamana am fost disperata, ca mi se spunea niña, ca am aproape 22, ca nu se poate asa ceva, mai ales de cel mai mic...dar ieri, cand a venit, cand a intrat la bara cu mine, si am vazut ca e mai mica si mai neexperimentata, am avut un sentiment ciudat, ea imi va lua locul. Dar stiu sigur ca intr-o saptaman am reusit sa ii fac sa ma considere din familie, si eu raman pentru ei la niña. Ii doresc si ei sa se integreze la fel de bine ca mine, si cu aceeasi rapiditate. Intr-o familie, toti avem locul nostru, avem un locsor in inima fiecarui membru. Mai mare sau mai mic, dar e acolo.

Acest post este dedicat Mirelei, sa imi cunosca colegii, asa nu va trebui sa ii explic mereu despre cine e vorba.

Quiero ser la niña. En todos los sentidos!

P.S: mentionez ca prin "bara" ma refer la bara de la bar, la locul ala unde comanda lumea, nu la bara de dansat :D